Material extras din lucrarea: "The interplay between individual and collective knowledge: technologies for organisational learning and knowledge building", Joachim Kimmerle, Ulrike Cress and Christoph Held, Department of Applied Cognitive Psychology and Media Psychology, University of Tuebingen, Tuebingen, Germany; Knowledge Media Research Center, Tuebingen, Germany

Pattern-based task management (PBTM) este un instrument folosit pentru knowledge management organizational si workflow management. Este disputat faptul ca sistemele software bazate pe PBTM ar putea contribui la co-evolutia cunostintelor individuale si colective intr-o organizatie. Abordarea PBTM a fost prima data prezentata teoretic si elaborata de Riss et al. (2005, 2007) ca un tip inovativ de workflow management.

Sistemele de workflow-management ajuta o organizatie sa formalizeze task-urile repetitive complexe punand la dispozitie fluxuri de lucru (procese) de urmarit in realizarea acestora.

Aproape toate uneltele de knowledge si workflow management dezvoltate pana acum folosesc o abordare top-down, in care expertii analizeaza task-urile si incearca sa deduca modalitatile optime de a le realiza. Ulterior, membrii organizatiei trebuie intai sa se familiarizeze cu aceste fluxuri si apoi sa invete sa le aplice in munca de zi cu zi. Astfel de abordari sunt mai degraba inflexibile, statice iar toti utilizatorii trebuie sa se conformeze modului de lucru ales.

Task-urile complexe au nevoie insa de inovatie, flexibilitate, si o oarecare independenta oferita oamenilor care trebuie sa isi aduca aportul propriei experiente si inspiratii pentru a gasi drumul catre o solutie la problema data.

La acest nivel PBTM devine interesant deoarece abordarea propusa este una bottom-up in care utilizatorii insisi creaza fluxurile de lucru, nu numai individual, ci si ca grup. Pattern-urile create contin acele activitati pe care utilizatorul le-a realizat pentru indeplinirea cu succes a taskului dat. Sistemul de management al task-urilor permite salvarea acestor pattern-uri ca artefacte intr-un repository partajat accesibil tuturor utilizatorilor.

Astfel, daca cineva are nevoie sa afle cum trebuie sa realizeze un anumit task, poate cauta in repository un pattern potrivit. Utilizatorii pot modifica pattern-urile existente adaugand, inlocuind, sau stergand pasi, iar in cele din urma pot salva pattern-ul modificat in repository-ul comun. In repository, toate versiunile anterioare ale pattern-ului sunt comparate cu cea curenta, salvandu-se toate variatiile, astfel ca versiunea cea mai recenta inglobeaza toate versiunile anterioare. Pentru fiecare pas este specificat daca acesta este obligatoriu sau optional (cineva a inlocuit acel pas cu un altul intr-una din versiuni), daca exista alternative (activitati adaugate), sau daca un anumit pas este ne-necesar (daca altcineva l-a sters intr-o versiune).

PBTM Developing Pattern

Acest mod de lucru (creare, contributie, re-utilizare, revizuire, re-contribuire) conduce la optimizarea fluxurilor. Cu cat un pattern este mai des utilizat si revizuit, cu atat acesta devine mai eficient. Astfel, pe parcursul timpului, sistemul se auto-configureaza creind pattern-uri de calitate inalta, in care pasii cei mai utili vor 'supravietui' si vor deveni din ce in ce mai 'accentuati', in timp ce pasii si fluxurile mai putin folosite devin din ce in ce mai 'fade'.

PBTM contribuie la managmentul cunostintelor procedurale, care, prin natura lor, sunt foarte dificil de transmis deoarece o foarte mare parte din acest gen de cunostinte sunt in mod uzual tacite, chiar si in prezenta unor proceduri scrise, insa, in acelasi timp, indispensabile pentru buna functionare a organizatiei si aplicarea eficienta a cunostintelor in situatii concrete. Pattern-urile definite de PBTM sunt unelte eficiente care ajuta tocmai la stocarea si transmiterea facila a acestor cunostinte procedurale foarte importante. (Alexander et al., 1977).

Eficienta metodei deriva din faptul ca angajatii unei organizatii, prin crearea unor astfel de patternuri, reusesc sa externalizeze cunostintele lor procedurale tacite, adica know-how, know-what, know-when legat de planificare si implementare proiecte, sau modalitati de obtinere a unor rezultate precise. Pattern-urile reusesc sa captureze bunele practici, experienta si procedurile de lucru ale oamenilor.

Citeste mai mult...

http://www.palgrave-journals.com/kmrp/journal/v8/n1/full/kmrp200936a.html

Profilul etic al unei organizatii este un criteriu tot mai important in vederea atragerii si mentinerii angajatilor cheie, iar pe de alta parte, organizatiile etice atrag, in general, acei clienti care „boicoteaza” produsele firmelor non-etice (spre exemplu, firme care exploateaza mana de lucru ieftina din Lumea a III-a sau folosesc tehnologii poluante).

Dilema majora sau partea dificila in a avea o atitudine etica in afaceri, cu care probabil se confrunta mai toate organizatiile care se vor a fi astfel, il reprezinta abilitatea acestora de a jongla cu principiile (utilitarist, kantian, aristotelic), in functie de situatie, astfel incat sa nu treaca in categoria celor non-etice.